totul se petrecea intr-un oras de munte intr-o dimineatza ankza se trezi cu fata la cearceaf si satula de certurile parintiilor se dusese in camera ei si incepu sa isi faca lectiile ,referate , sa reactioneze ca un copil normal dar tot o batea gandul sa fuga de acasa.Hotarata Ankza isi facuse bagajele si cu banii primiti de la mama ei cu 2 zile in urma luase trenul spre celalalt capat al orasului .....nu stia unde se va stabili......voia doar liniste sa nu isi mai auda parintii certandu-se....ajunsa in celalalt capat al orasului se caza la cabana unui mosneag unde mai tarziu devenise proprietara cabanei. Prin munca si efort ajunsese reporterita la o editura mare .... isi amintea cu tristete de parintii ei si de abea dupa 3 ani de zile isi lua liber de la servici si se dusese sa-si vada parintii. Teama si emotiile au cuprins-o cand a batut la usa dar o voce firava si ragusita..... :"intra!" .....cuprinsa de emotie.....fata a intrat in casa dar raspunsul a fost unul neasteptat.....femeia cu vocea ragusita si subtire ii raspunsese :parintii tai au murit la un an dupa ce ai plecat de aici....Fata.....inlemnita se intorsese cu spatele si incepu sa planga .....totul era o tristete in jurul ei .....De atunci au inceput sa se intample lucruri sinistre in viata fetei. toti din jurul ei parca o urau ....fetei ii parea rau de plecarea de acasa si voia sa mai aiba o ultima conversatie cu tatal sau pentru ea nimic nu mai mergea bine.....se izolase , plecase de la servici , era total distrusa si mereu trista simtea ca nu mai merita sa traiasca fata lasase un bilet de adio celor de la editura si dupa moartea mosneagului ANKZA vanduse vila cuiva. AKUm via tare mult sa se duca dupa parintii ei si a luat ultima decizie : "Imi pare rau ca mi-am lasat parintii singuri cand se certau....acum imi e dor de ei....nu ma cautati ca nu o sa ma mai gasiti ....in viata daca vreti un indiciu singurul care vi-l pot da este urmatorul : "am plecat dupa parintii mei....poate acolo imi va fi mai bine" si imi pare rau pentru ce am lasat in urma ADIO "
_______________________________________ Don't be fooled i act like i really care
un exemplu trist de ceea ce inseamna responsabilitate.
_______________________________________ Took control, claiming my flesh Piercing rage, perfect tantrum Each and every one would die at my hand Choking in warm ponds of blood At last, weak and torn, I went down Drained from strength, flickering breath
